Alergiile

Reactie alergica? Mancarime?

Ce este alergia?

Alergia este o reactie specifica a organismului la anumite substante, de obicei inofensive, din mediul nostru inconjurator (asa numitii alergeni). Sistemul imunitar recunoaste alergenii drept substante straine si raspunde la ele ca si cum ar fi agentii patogeni prin declansarea unui raspuns imun. In contrast cu raspunsul imun normal, o alergie este in mod evident o reactie excesiva si exagerata;

Prin medierea data de diferite celule, se produc anticorpi specifici pentru alergeni. Acesti anticorpi reactioneaza cu anumite structuri ale pielii si ale membranelor mucoase si declanseaza eliberarea substantelor mesager (mediatori). Cel mai important mediator al alergiei este histamina. Aceasta este responsabila pentru multe reactii alergice ale corpului, ar fi mancarimea (pruritul), constrictia cailor respiratorii sau permeabilitatea crescuta a vaselor de sange.

Darstellung Allergie

O alergie provoaca efecte neplacute ( lacrimare, rinoree, dificultati in respiratie, diaree si reactii cutanate ar fi eczema, eritemul si mancarimea ), in special la nivelul membranelor mucoase ale ochilor, nasului, bronhiilor si intestinelor, precum si la nivelul pielii.

In principiu, fiecare substanta din mediul inconjurator poate provoca o alergie : plantele (de exemplu polenul de iarba), produse de origine animala (de exemplu veninul de albine, parul de animale, solzii de piele), dar si metalele (de exemplul nichel) sau substantele chimice (de exemplu conservantii) pot cauza o alergie. Dupa un prim contact sistemul imunitar pastreaza in memorie reactia. Deci, la un nou contact cu alergenul respectiv, o alta reactie alergica se dezvolta foarte repede.

  • Alergie alimentara – reactii la anumite ingrediente alimentare ( nuci, fructe de mare, mere, proteina din pui ….)
  • Alergie inhalatorie – reactii la inhalarea anumitor alergeni ( polen, praf, par animale)
  • Alergie la medicamente – reactii la anumite produse farmaceutice ( de exemplu, penicilina )
  • Alergie la veninul insectelor – dupa muscaturile de insecte ( de exemplu intepaturile de albine si viespi)
  • Alergia de contact – dupa contactul pielii cu alergenii ( de exemplu nichel sau cosmetice, par de animale)

Rinita alergica (febra fanului) este un tip comun de alergie la proteinele anumitor polenuri provenite de la iarba, copaci, ierburi si acarieni. Alergia se manifesta in cea mai mare parte la nivelul membranelor mucoase ale tractului respirator, ale nasului si ale ochilor.

Dermatita atopica /neurodermatita este o afectiune cronica eczematoasa a pielii cauzata de o reactie crescuta la iritanti externi si interni (constitutionali). Se manifesta sub forma unei inflamatii. Pacientii sufera adesea de astm alergic si/ sau de febra fanului. In plus, multi pacienti au alergii alimentare care provoaca reactii cutanate.

Astmul alergic se dezvolta in legatura cu anumiti factori declansatori (de exemplu par de animale, deseuri de acarieni, polen de copaci sau de iarba, mucegai …). In timpul reactiei alergice, mucoasa bronsica se umfla. Se produce mai mult mucus si se obstrueaza caile respiratorii. Simptomele tipice sunt aparitia tusei, dificultati in respiratie si senzatia de apasare a toracelui.

Prin eruptie cutanata (urticarie) sau eritem, medicii inteleg o eruptie pe piele care se dezvolta brusc si este asociata cel mai adesea cu mancarime (prurit) sau usturime severa si se simte/aseamana ca dupa contactul cu urzici intepatoare. O urticarie poate fi cauzata de o varietate de iritanti (iritanti alergici, inflamatori sau fizici).

Alergiile de tip I ( alergii de tip imediat) sunt foarte frecvente si sunt cel mai adesea declansate de componentele proteinelor. Exemplele clinice sunt febra fanului, astmul, alergiile alimentare si alergiile la veninul insectelor. Cea mai severa manifestare a unei reactii alergice de tip I este socul alergic ( socul anafilactic) care, cel mai adesea afecteaza in acelasi timp mai multe sisteme de organe si poate duce, daca este lasat netratat, la deces in doar cateva minute, totusi aceasta situatie este rara.

Alergia de tip II ( alergie de tip citotoxic ) este un tip foarte rar de alergie care, de exemplu, poate afecta celulele sanguine. Declansatoarele potentiale de alergii de tip II pot fi produsele farmaceutice.

Alergia de tip III este cauzata de anticorpi care se leaga de componentele dizolvate in sange. Aceasta are ca rezultat agregate mai mari care se formeaza pe peretii vasculari șsi care pot provoca o reactie inflamatorie.

Pe piele, alergia se manifesta sub forma unei reactii cutanate alergice ( eruptie cutanata, exantem), ca pete mici, prurit, ca puncte rosii pe piele.

Alergia de tip IV ( alergia de tip tardiv) este singurul tip de alergie in cazul in care anticorpii sensibilizati ataca direct alergenii. Alergenii tipici de tip IV sunt metalele sau substantele chimice. Din punct de vedere clinic, o alergie de tip IV se manifesta ca o eczema de contact ( eritem, mancarime, eruptie cutanata).

Simptomele unei alergii persista atata timp cat alergenul este prezent in organism. Tipul de simptome alergice nu depinde de alergen, ci de tipul de alergie de baza ( tip I, II, III sau IV). De asemenea, tipul de alergie determina momentul aparitiei primelor simptome ale unei alergii. Acestea se pot dezvolta imediat ( reactie imediata), ore mai tarziu (reactie de tip intarziat – imediat) sau chiar zile mai tarziu (reacție târzie). Reacțiile fizice ale unei alergii pot provoca probleme topice (locale) precum și disconfort generalizat.

Simptomele locale ale unei alergii se manifesta in cea mai mare parte in zona unde au intrat in contact cu alergenul, de exemplu:

  • membranele mucoase ale tractului respirator: stranut, raceala, sau dificultati in respiratie
  • membranele mucoase ale ochilor: mancarimea sau lacrimarea ochilor
  • membranele mucoase ale tractului gastro-intestinal: varsaturi sau diaree, sau
  • pielea: prurit, eritem (roseata), urticarie sau eruptii cutanate

Simptomele generale ale unei alergii se pot manifesta la nivelul intregului corp, daca substanta care declanseaza alergia este distribuita in organism prin sange ( de exemplu, in cazul unei alergii la intepaturi de albine sau de viespi). Sistemul cardiovascular este afectat, in special, deoarece ritmul cardiac creste si tensiunea arteriala scade.

Insuficienta respiratorie, probleme grave de circulatie, tahicardia si eruptia cutanata pot fi simptome ale unui soc alergic. Contactati intotdeauna un medic de urgenta atunci cand observati posibile semne.

O alergie este diagnosticata de un medic alergolog.

Discutia medic-pacient serveste drept baza pentru testele ulterioare. Medicul va afla daca si care sunt alergiile care exista in familie (parinti, frati, copii) sau care s-au manifestat in trecut la pacient. O optiune pentru reducerea cauzelor este pastrarea unui jurnal de alergii.

In functie de cauza si de medic, se folosesc diferite teste (Testul prick, testul intradermic, testul prin zgariere si testul prin frecare). Probele de alergeni posibili se aplica, zgarie sau se injecteaza in piele in timpul procesului, in functie de metoda de testare. Atunci cand exista o reactie pozitiva, in acea zona se dezvolta pustule sau umflatura.  In plus, un laborator poate testa o mostra de sange pentru prezenta anticorpilor alergici specifici.

Profilaxia alergiilor

Cea mai buna metoda pentru prevenirea unei alergii este asa-numita ʺevitarea alergenilorʺ, ceea ce inseamna ca orice contact cu un alergen este evitat. Cu toate acestea, acest lucru este posibil numai in cazuri rare. Exemplele clasice sunt parul de animale si alergiile alimentare.

Hiposensibilizarea pentru alergii

Terapia imuna specifica (SIT), denumita si hiposensibilizare, vizeaza influentarea raspunsului organismului la cauza alergiei intr-un mod controlat. Pacientului i se administreaza lent cantitati crescatoare de alergeni. Sistemul imunitar se poate obisnui cu substanta si astfel invata sa tolereze alergenul exogen (de ex. veninul de albine sau de viespe).

Tratamentul simptomatic al alergiilor

Cele mai multe alergii sunt tratate cu medicamente care amelioreaza sau impiedica aparitia simptomelor legate de alergii, dar nu pot vindeca alergia. In functie de tipul si gravitatea acuzelor, aceste asa-numite ʺantihistaminiceʺ sunt administrate in diferite forme de administrare (tablete, sprayuri nazale, sprayuri astmatice, picaturi pentru ochi, creme, unguente si injectii) si la intervale diferite (acut, profilactic, continuu).

Substantele active utilizate pentru tratamentul sistematic al alergiilor sunt

  • Antihistaminice, de ex. difenhidramina, loratadina
  • Stabilizatoare de celule mastocitare, de ex. acid cromoglicidic
  • Β2-simptomimetice, de ex. salbutamol
  • Antagoniști ai receptorilor de leucotriena pentru astm, de ex. montelukastul
  • Teofilina pentru astm
  • Imunomodulatori (pimecrolimus si tacrolimus) pentru dermatita atopica
  • Cortizolul
  • Imunosupresoare pentru cazuri foarte severe (ciclosporina A)
  • Anticorp monoclonal uman omalizumab pentru astmul alergic sever

Este posibil sa fie de interes

Reactie alergica? Mancarime?